Cred ca de cand am deschis blogul asta n-am avut asa batai de cap, sa scriu sa nu scriu, daca scriu ce sa scriu, cum sa sune, etc. . Uite ca dupa aproape 6 ore, in care desi teoretic am prestat munci in folosul comunitatii practic eram cu mintea aici, am reusit sa-mi raspund la o singura intrebare, trebuie sa scriu, e cred ca o datorie morala ca din cand in cand sa-i primim “la noi in gand” pe cei ce odata au insemnat ceva pentru noi, si cum anu trecut pe vremea asta cel mai frumos din orasul acesta ne-a parasit am sa incerc sa scriu cateva cuvinte despre el.
N-am sa zic ca a fost un actor genial, un cantautor incredibil, un director de radio perfect nu-s eu in masura sa judec lucrurile aceasta, pe mine personal m-a fascinat complexitatea personalitatii lui, zicea cineva (cred ca Cioculetz da nu-s sigura) ca era genu de om care de pe scena teatrului Bulandra putea cobori direct in mijlocul suporterilor rapidisiti si sa-i impace, a fost un hipiot care a stiut sa adapteze perfect la cerintele secolului in care (ne facem ca) traim pastrandu-se in acelasi timp, a fost un spirit viu intr-o lume moarta sau in cel mai bun caz obosita …
Nu stiu ce melodie l-ar defini pe Motu dar cu siguranta piesa asta i-a placut s-o cante, cum de altfel imi place si mie, imnul nostru de echipa / glasul rotilor de tren, stiu nimeni nu-i perfect mai ales eu 
, pt anti-rapidisti si nemicrobisti canta si Motzu in clipu asta :
Comentarii relativ recente